Încă nu are 25 de ani împliniți, dar a reușit ce alții nu reușesc într-o viață-n întreagă: să facă…nimic și să aibă un non-succes cum numai în filmele americane poți să ajungi să vezi.

 

La prima vedere Ciprian pare un tânăr antreprenor de succes, care are deja 3 business-uri, 2 idei de start-up-uri care deja sunt în curs de finanțare, pare un tânăr implicat în 30 de cauze sociale, care este, desigur, prezent la toate conferințele despre cum să fii un tânăr de succes. Speaker motivațional și model pentru toți tinerii de vârsta sa, da, chiar el. Însă nu trebuie să-l judecați în funcție de această imagine non-dezirabilă și repugnantă la prima vedere. Contrar aparențelor, tânărul este, de fapt, un prodigy al nimicului, reușind încă de la frageda vârsta de 16 ani să pună bazele a nimic în mod special și să ducă conceptul de “nu-s bun la nimic” către un alt nivel. Cum a reușit să facă absolut nimic special și menționabil încă de la o vârsta la care alții nici nu se gândeau că e posibil așa ceva și deja aveau planuri bine stabilite despre cum să schimbe lumea, suflând în ceafa succesului? Aflăm chiar de la el într-un scurt interviu.

 

Te gândeai la 16 ani că o să ajungi până la 30 de ani deja să te diferențiezi de ceilalți prin nimicul absolut pe care îl faci?

La 16 ani începusem deja ceea ce mai târziu va reprezenta debutul meu în cariera făcutului de nimic. Am luat prima mentă și am frecat-o. A fost greu, căci, la fel ca toți ceilalți, aveam planuri, visuri și începusem să construiesc ceva prin activitățile extracuriculare la care luam parte. Însă mi-am dat seama repede că, dacă vreau să devin un nimeni, trebuie să nu fac nimic și să frec duda cât pot eu de mult. A fost greu la început, dar ușor ușor am renunțat la tot ce ar fi putut să-mi aducă succesul până-n 30 de ani și am pus bazele mediocrității personale, care azi, după cum vezi, mi-a adus non-succesul fabulos pe care toată lumea îl invidiază.

 

Cum te priveau ceilalți la început?

Prima oară erau sceptici că o să reușesc să nu fac nimic. Adică era de înțeles, eram înscris la o școală bună, făceam deja parte din niște asociații de elită, eram și implicat în niște cauze sociale importante. Totul indica că o să semnez primul meu contract de 1 milion de euro până la 25 de ani. Dar ambiția și tăria mea de caracter și-au spus cuvântul. În sinea mea mi-am zis “Eu voi reuși să nu fac nimic menționabil și memorabil până la 25 de ani”. Și am reușit. E vorba de ambiție. Dacă viața îți dă lămâi, tu nu trebuie să faci nimic cu ele. Pare simplu, însă multă lume nu înțelege acest lucru. Eu l-am înțeles.

 

Acum, când te uiți în spate, care crezi că a fost cel mai greu lucru în traseul tău către a fi un nimeni?

N-a fost deloc ușor, asta e cert. Cel mai greu lucru a fost să mă detașez de felul de a gândi al celor din jur. Adică erau oameni care încercau să mă convingă că trebuie să reușesc în viață, că nu e normal să nu ai succes, să nu te dedici unei cauze, să schimbi lumea și așa mai departe. Aprope că o luasem pe această cale când mi-am dat seama că se poate și altfel. Viața nu e doar despre a face totul bine și a avea succes. Vai, la un moment dat chiar o luasem pe căi greșite rău. Intrasem într-un colectiv de oameni care făceau treabă și mă duceam la sedințe de mentorat. Mă culcam citind în fiecare noapte Seth Godin.  A trebuit să-mi dau seama singur că aceasta e calea greșită. Ajunsesem rău de tot. Deci, cel mai greu a fost momentul în care a trebuit să-mi găsesc o motivație să fac nimic și să fiu total mediocru. Este greu într-o lume în care toți au success deja la 30 de ani.

 

Cel mai rewarding moment de până acum pentru tine?

Atunci când mi s-a zis prima oară că nu sunt bun la nimic. A venit la mine primul meu partener de afaceri, cu care am pus bazele primei mele companii SuntUnNimeni S.R.L. a cărei activitate principală era să nu facă nimic. Când am dat faliment, partenerul meu de afaceri mi-a pus mâna pe umăr, mi-a zâmbit și mi-a zis: “Ciprian, ești probabil cea mai mediocră persoană din lume. Nu cred că există alții care până la vârsta ta să fi făcut atât de mult nimic și care să fie mai mediocri decât tine. Felicitări!”. Pentru mine, acela a fost momentul în care mi-am dat seama că e ceva special la mine, pot să fiu cu nimic special ATÂT de ușor. M-am născut cu asta în mine și-mi curge prin vene. A fost un moment emoționant pentru că era prima oară când cineva îmi spunea asta. M-am simțit bine.

 

Dacă viața îți dă lămâi, tu nu trebuie să faci nimic cu ele

Ce planuri de viitor mai ai acum?

Clar nu o să mă opresc aici. Plănuiesc să inițiez nimic. N-am făcut nimic până acum și sunt sigur că pot să fac și mai mult nimic. Iar prin acest nimic doresc să schimb mentalități și să duc mediocritatea la un alt nivel. Vreau ca toți tinerii să știe că se poate! Că există și altă calea în afară de calea lucrurilor mărețe și că nu trebuie să fie așa. Deja am dezvoltat o curriculă despre cum să dezvolți abilități în a face nimic, urmând să pun bazele unei universități alternative despre cum să faci nimic și urmează să lansez și o cartea cu titlul “Cum să obții mediocritatea în 10 pași simpli”. O să fie tipărită de Polirom probabil, care o va include într-o serie întreagă de cărți despre nimic, din care va face parte și recent lansata carte a lui Tudor Chirilă.

 

Sfatul pe care îl dai tinerilor care vor să ajungă să fie la fel de mediocri ca tine?

Fiți unici! Mediocritatea voastră nu trebuie să fie ca mediocritatea mea. Există atâtea feluri de a nu ieși în evidență, mai ales în era noastră profund tehnologică. Folosiți-vă de toate metodele posibile de a nu face nimic special și, indiferent de ce vă vor zice cei din jur, puteți, da, puteți să deveniți un “No name” încă de tineri!

 

Și totuși, concret, de unde să înceapă?

Ca să nu faceți nimic și nimic, ascultați muzică, uitându-vă pe pereți. E cel mai bun început în a face nimic. Eu așa am început. Uite, începeți cu Greedy Little Heart, 5 minute de făcut nimic superbe. Începutul spre o carieră în nimic, pavată cu mediocritate absolută. Non-succes s-aveți!

De fapt, ca să fiți siguri, ascultați întreg albumul. Persistența în a face nimic este mama non-succesului.