plimbam ca o floricică pe străzile Internetului, alea pavate cu 01010101 și tot așa – să văd și eu ce filme au mai apărut și pe unde și despre ce – și dau de trailer-ul lu’ Something Must Breakun film independent suedez, cu o poveste LGBT dacă nu dubioasă, cel puțin pretențioasă, film mediocru-spre-prost cotat pe IMDB. Adică fix o chestie la care m-aș uita eu. Însă, ce m-a captivat mai mult decât trailer-ul per se a fost piesa de pe la începutul său, așa c-am căutat să văd care-i treaba cu ea.

Și așa am dat de Tami Tamaki și I Never Loved This Hard This Fast Before, compoziție care s-a lipit de mine. Da’ n-a fost dragoste muzicală la primă audiție. A fost, mai degrabă, ca un cățeluș dintr-ăla mic pe care-l găsești în ploaie și ți-e milă să-l lași acolo, așa că-l iei și-ți dai seama de abia pe urmă că hei, chiar îmi place, oare de ce am ezitat să-l iau de acolo atunci? Exact așa. Prin urmare, ce să fac? Am luat piesa și am tot ascultat-o. Îmi place. Ce-i drept, am râs puțin la versuri pentru că sunt vulgare, dar mi se pare că-s vulgare fix în cantitatea care trebuie. You make my heart beat steady as a clock /Your words touch(es) deep and so does your cock. Le las aici, că trebuie să avem și un exemplu, așa-i frumos. Dar poate mai mult am râs când am încercat să aflu mai multe despre Tami Tamaki, un personaj incert pentru mine, și am ajuns pe pagina sa de Facebook, unde am văzut ce scria la secțiunea cu About:

I like it when the drums go boom boom boom boom boom. 

Mi se pare corect.